Apneea în Somn şi consecinţele sale pe termen lung

Articolele din această secțiune

Apneea reprezintă întreruperea respiraţiei mai mult de 10 secunde. Cel mai frecvent, apneea se produce în somn, din cauza obturării parţiale sau totale a căilor respiratorii. Sforăitul este o manifestare care deranjează partenera/partenerul, prin zgomotul respirator emis în timpul somnului de curentul de aer care trece prin nas şi laringe.

Nu toate persoanele care sforăie în mod obişnuit suferă de sindromul de apnee în somn (SAS), dar la acestea apar în mod frecvent pauzele respiratorii, ce depăşesc uneori un minut.

Alte manifestări ale apneei sunt: somnul neodihnitor, care determină oboseală excesivă în cursul zilei; tulburările de memorie şi concentrare; cefaleea matinală etc.

Factorii de risc ce predispun la apariţia acestei afecţiuni sunt:

• vârsta peste 30 ani;
• sexul masculin;
• existenţa în familie a altor persoane suferinde de SAS;
• deformaţiile coloanei vertebrale;
• anomalii craniofaciale congenitale;
• menopauza;
• obezitatea;
• circumferinţa gâtului peste 43 cm la bărbaţi şi peste 40 cm la femei;
• anomalii ale nasului, gurii, faringelui;
• consumul de alcool, somnifere;
• fumatul;
• dormitul pe spate;
• dezechilibre hormonale: hipotiroidie, acromegalie

În timpul somnului, este foarte important să se asigure o respiraţie normală.

Persoanele care suferă de SAS prezintă în somn o scădere a concentraţiei de oxigen în sânge, din cauza întreruperii frecvente a respiraţiei. Scăderea oxigenării sângelui afectează funcţionarea organelor, mai ales a inimii, a sistemului nervos şi a rinichilor. Consecinţele bolii se reflectă asupra: aparatului cardiovascular, prin hipertensiune arterială, aritmii, infarct miocardic,accidente vasculare cerebrale; aparatului respirator, prin insuficienţă respiratorie cronică; sistemului endocrin şi altele.